Franta

         Este o tarã situatã în Europa de Vest (Franta metropolitanã), care cuprinde si diverse insule si teritorii situate în alte pãrti ale planetei (Franta de peste mãri).
Dintre marile state europene, Franta este cel mai vechi stat constituit în jurul unui domeniu regal, initial organizat în jurul regiunii Île-de-France a cãrei capitalã este Parisul. Franta este membrã a Consiliului Europei, membrã fondatoare a Uniunii Europene, a zonei Euro si a Spatiului Schengen. Este de asemenea unul din membrii fondatori ai Organizatiei Natiunilor Unite si unul din cei cinci membri permanenti ai Consiliului de securitate ONU. Face parte si din Uniunea Latinã, Organizatia Internationalã a Francofoniei si din G8.
Republica Francezã este un stat unitar fiind o democratie organizatã ca o republicã semi-prezidentialã. Este o natiune dezvoltatã având cea de-a cincea economie mondialã în 2008. Valorile pe care aceasta le apãrã si de care se simte foarte atasatã sunt exprimate în Declara?ia Drepturilor Omului si ale Cetãteanului.
Din punct de vedere militar Franta este membrã a NATO (din ale cãrui structuri militare s-a retras în 1968 pentru a reveni partial în 2002) si este una din cele sapte tãri detinãtoare în mod oficial ale bombei atomice. Este consideratã una dintre marile puteri de dupã cel de al Doilea Rãzboi Mondial.
Numele de Franta provine de la denumirea latinã Francia care înseamnã tãrâmul Francilor. Francia desemna la origine o regiune din nordul Europei, populatã, sau mai degrabã dominatã de cãtre poporul rãzboinic germanic ce se numeau ei însisi Franci. Astfel, Francia la origine nu avea o conotatie geo-politicã, ci mai mult geograficã sau sociologicã, similarã cu termenele actuale Maghreb sau Balcani.

Împãrtire administrativã

Franta este divizatã din punct de vedere adminisatrativ în 26 de regiuni: 22 se gãsesc în cadrul Frantei metropolitane (21 situate în partea continentalã plus Corsica), iar patru sunt regiuni de peste mãri. Aceste 26 de regiuni se subdivid în 100 de departamente fiecare având asociat un cod ce îndeplineste o serie de functii administrative, spre exemplu primele cifre din codul postal, parte a numerelor de înmatriculare, etc. Patru dintre aceste departamente, departamentele de peste mãri, sunt simultan regiuni de peste mãri dar sunt parte integrantã a Frantai si a Uniunii Europene. Departamentele se subdivid si ele în 342 de arondismente alcãtuite din 4.035 de cantoane si 36.682 de comune. Trei comune, Paris, Lyon si Marsilia sunt subdivizate la rândul lor în arondismente municipale.

Transport

Infrastructura de transport este foarte bine dezvoltatã cu un numãr mare de kilometri de cale feratã, autostrãzi si drumuri nationale si peste 400 de aeroporturi.Reteaua de cale feratã are peste 30.000 km[2] cu ecartament standard de 1.435 mm din care peste 14.000 km sunt electrificati. Franta este renumitã pentru sistemul de trenuri TGV ce pot circula, pe linii dedicate, cu viteze comerciale de pânã la 320 km/h. Existã conexiuni cu toti vecinii sãi, (cu exceptia Andorei care nu posedã sistem de cale feratã), inclusiv cu Regatul Unit prin intermediul Tunelului Canalului Mânecii. Numeroase orase dispun de sisteme de trenuri suburbane (RER si Transilien în Paris) si metrou, unele dintre ele fiind de tip VAL automate. De asemenea în marile orase tramvaiul a început sã fie din ce în ce mai prezent, dupã ce, în anii 1960 majoritatea liniilor au fost defiintate.Din cele 478 aeroporturi franceze, 176 sunt aeroporturi cu piste pavate, cel mai mare fiind Aeroportul International Charles de Gaulle în apropierea Parisului. Air France este compania nationalã, în curs de privatizare, parte a concernului Air France-KLM, care este cea de a treia companie mondialã de transport aeronautic. Pânã în Secolul XIX transportul fluvial era foarte dezvoltat, existând în continuare peste 14.000 km de canale si cursuri de apã navigabile, din care peste 6.000 km sunt foarte dens navigate. Existã numeroase porturi, Le Havre, Saint-Nazaire, Bordeaux si Marsilia fiind printre cele mai importante.

Culturã

Cultura francezã este bogatã, diversificatã si veche, si reflectã culturile sale regionale si influenta numeroaselor valuri de imigratie de-a lungul timpului. Parisul, capitala sa, numita si Orasul Luminilor (în francezã la Ville lumiere), a fost de-a lungul timpului un important centru cultural, gãzduind artisti de diverse origini, fiind actualmente orasul care adunã cel mai mare numãr de situri cu un caracter cultural din lume (muzee, palate, clãdiri si altele). În plus, aceste situri sunt consacrate unei mari varietãti de teme.
Locul de nastere al cartezianismului si al Secolului Luminilor, cultura francezã a lãsat mostenire lumii limba diplomatilor, o anumitã conceptie universalã asupra omului (uneori consideratã franco-centristã), numeroase realizãri tehnice si medicale si o artã de a trãi ancestralã. Locul de nastere al cinematografiei si un sustinãtor fervent al exceptiei culturale, Franta a dezvoltat o industrie cinematograficã de calitate, una dintre putinele industrii cinematografice europene ce pot rezista masinii hollywoodiene.
Cultura francezã este unul dintre principalele liante ale Organizatiei Internationale a Francofoniei care reuneste diversele tãri care au afinitãti culturale si care au fost puternic influentate, de-a lungul timpului, de cultura francezã

Marseille

Este al doilea cel mai mare oras din Franta. Situatã în vechea provincie francezã Provence (Provença în occitanã) si pe coasta Mediteranei, este cel mai mare port comercial al tãrii. Marsilia este prefectura departamentului Bouches-du-Rhône si capitala regiunii Provence-Alpi-Coasta de Azur.Are o populatie de 820.900 locuitori (2004), care ajunge la peste 1.550.000 în aglomerarea urbanã Marsilia-Aix-en-Provence.A fost fondatã de greci în secolul VII î.Hr. A trecut în subordinea romanilor în 49 î.Hr. Vechiul nume grecesc e Massilía.
Marsilia a fost evanghelizatã începând cu secolul I. Potrivit legendei, predicator ar fi fost Lazãr, Marta si Maria, cei trei fra?i prieteni ai lui Iisus Hristos.În secolul IV se stabile?te la Marsilia monahul Sfântul Ioan Casian, de origine din Dobrogea, si pune pe picioare monahismul galic. Acesta s-a nãscut în anul 365 într-o asezare situatã la gurile Dunãrii. A fost cãlugãr al Betleem, cãlugãr pelerin în Egipt, diacon la biserica Saint-Jean-Chrysostome în Constantinopole, preot la Roma. În primãvara anului 416, el ajunge la Marsilia si se stabileste acolo. Construiste o criptã peste mormintele a doi martiri pentru a sarbatorii Euharistia. Era un obicei ai Bisericii sa alature sarbatoarea Sacrificiului lui Iisus cu sãrbãtoarea sacrificiului celor care au murit pentru El, iar mormintele pe care se tine slujba erau întotdeauna ale unor martiri. Absida aceste cripte a dispãrut. Cripta a fost modificatã în secolul al XIII-lea. Din perioada paleocrestinã au rãmas numeroase urme ale venerãrii: stâlpi decorati, sculpturi, încrustatii: figuri biblice, monograme ale lui Iisus. Sfântul Casian a murit în anul 435.

Lycée ESTAQUE Technology

Situat în sectorul de nord-vest de Marsilia, la periferia oraşului, theLycée professionnel et technologique Estaque régionall’Estaque este un stat co-educaţional, profesional şi tehnic de liceu, cu membri ai personalului 70 şi 380 elevi în vârstă de 14-21
Obiective
În scopul de a maximiza integrare a studenţilor săi, care sunt, în general, defavorizate din punct de vedere social şi educaţional şi tind să fie excluse de la mai multe programe ambiţioase academice, personalul eforturi pentru a efectua următoarele motiva elevii şi pentru a favoriza realizarea academice îmbunătăţi recepţie student să încurajeze şi comunicare în cadrul comunităţii educaţionale furniza educaţia pentru cetăţenie concentrându-se pe respectul pentru sine, şi alte persoane mediu
Cursuri de specialitate
- Electrotehnica
- Intreţinere barca pentru ambarcatiuni de agrement
- Prevenire şi securitate
- Afaceri studii
Tipuri de curs
Există patru tipuri de curs de la LPTR l'Estaque: Un curs de pre-profesionale cu cele 3 DP6 (6% din elevi), care găzduieşte la 15 la copiii de 17 ani care sunt în căutarea pentru cursuri de orientare profesională profesională (78% dintre elevi) cheie pentru mediul de lucru (puţini studenţi merg pe la învăţământul superior după şcoală). Elevii sunt învăţaţi elementele de bază a unui anumit loc de muncă cu cunoştinţe, abilităţi şi know-how-ul este nevoie (65% de predare este în atelier, laborator sau pe destinaţiile de plasare de lucru).
• PAC in ultimii doi ani
•Bacalaureat profesional în 3 ani
Un curs tehnologic (7% din elevi), care permite studenţilor să meargă cu privire la învăţământul superior în domeniul industriei sau de dezvoltare durabilă. Cursurile sunt subiecte generale 40% şi 60% orientate spre specializare, în acest caz, electrotehnică. Specializarea lucru implică proiecte, şi investigaţii în laborator şi a facilităţilor tehnice. După un an de un curs mai general într-o altă şcoală, LPTR l’Estaque pregăteşte studenţii pentru bacalaureat tehnologice în doi ani
Cursuri de integrare la locul de muncă (11%), care oferă acces la educaţie continuă pentru adulţi sau de a permite tinerilor care au dificultăţi cu sistemul de învăţământ de masă să obţină calificări profesionale
Orar
De luni până vineri 8:00 - 05:15 cu pauze de la ora 10 şi 15:00 şi o pauză de lunch de la 12.00 to 13:20 24 de elevi pe clasă pentru subiectele generale şi grupuri de 12-15, în ateliere de o cantinei şcolare, două ateliere, un clădire dedicată subiectele generale şi facilităţi sportive. Nu există facilităţi de îmbarcare. Două asociaţii, AS si oferta FSE sport extra-curriculare şi activităţi culturale.

Chelea Mihaela Georgiana:XI-D